NĂDUȘALĂ (pl. -șeli) sf. 1 Sudoare: nădușala scoate boala (ZNN.); își dădu cu socoteala că pentru această treabă are să verse multe nădușeli (ISP.); a-l trece nădușelile, a) a asuda mult; b) a munci din greu, a se osteni peste măsură; a-l trece nădușelile morții, a trage o spaimă de moarte, a vedea moartea cu ochii, a se osteni de moarte ¶ 2 Mold. Bucov. 🩺 Ⓟ Astmă, înnecăciune, năduf ¶ 3 Mold. Băn. Trans. 🌦 Zăduf, zăpușală, căldură înnăbușitoare: vara, nădușeli nu sînt ca aice la noi, ci călduri cuvioase (M.-COST.); de va fi ~ mare... în ziua aceea are să ploaie (GRM.) [năduși].