Definiția cu ID-ul 881689:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂBĂDAICĂ, năbădăici, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) 1. Acces de furie, de mânie. 2. (Criză de) epilepsie. – Năbădăi1[1] + suf. -aică.

  1. Trimiterea nu e corectă, nu există intrare cu indice 1, substantivul năbădăi fiind menționat cu formă de singular. — gall