Definiția cu ID-ul 1354910:
Tezaur
NĂBONIC s. n. (Prin Ban.) Instrument de lemn, avînd forma unui cuțit, cu care se bate cînepa. cf. h xviii 175, L. costin , gr. băn. 143 – Și: năbolnic s. n. com. din brădișorul de jos-oraviȚa. – cf. năboi2, naboinic.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de AndreiT26
- acțiuni