NUTRI vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) hrăni, a (se) alimenta. cf. budai-deleanu, lex. Nutriți, vă creșteți puii. heliade, o. i, 361. Ele se nătresc mai mult cu provizii de plînte, cu poame, fructuri. J. cihac, i. n. 18/11, cf. negu-lici, stamati, d. Ființe, lighioane... Ș-au găsit mormîntul În marea adîncime și monștri au nutrit? alexandrescu, m. 178. Nu-și iau de mîncare și se nutresc cu prune, mere și pere. DELAVRANCEA, 0. II, 115, cf. MARIAN, CH. 52. Se nutrește... foarte rău, de obicei cu bucate reci și uscate. ygrec, m. n. 151. [Cerbul] se nutrește cu iarbă verde, muguri de arbori verzi, ghindă, cereale. stoica, vin. 83, cf. 72, 115. Vaca asta... va trebui nutrită pînă în primăvară. camil petrescu, o. i, 42. Șoimul călător... se nutrește numai cu păsări zburătoare. linția, p. ii, 133. Cosacul se nutrește cu mici vietăți de pe fund. c. antonescu, p. 115, cf. 53. Au suflat minte răzvrătitoare de-a lor în mursa tuturor poamelor și a săminților din cari se nutrea oamenii. sbiera, p. 306. Pribegea copila... nutrindu-se cu zmeură, mure, alune. reteganul, p. v, 18. ♦ Tranz. A întreține cu mîncare, a procura hrană sau alte mijloace de existență. Această lavră nutrește la o mie cinci sute monahi. negruzzi, s. i, 214. Fata cea mai mare nutrea curtea cu o pîne, iar cea mai mijlocie o îmbrăca cu un fus de tort. reteganul, p. ii, 14, cf. 26. 2. tranz. fig. (Cu privire la idei, sentimente etc.) A întreține, a cultiva; a avea, a purta. Înturnatu-te-ai în țară S-o nutrești, melancolie? asachi, s. l. i, 122. Postelnicul Andronache mi-a descoperit amorul ce de mult timp nutrește pentru fiica ta. filimon, o. i, 112. Ceea ce nutrește amorul este modestia. f (1897), 256. S-au aflat... bărbați carii pururea au nutrit în sufletul său germinii vieții proprie naționale. sbiera, f. s. 352. Cred că nutrea această speranță. stancu, r. a. iv, 309. Anton Pann trebuie că nutrea claselor stăpînitoare o ostilitate fățișă. v. rom. noiembrie 1954, 142. Nu mai nutreau nădejdea că le va asculta. pas, z. iii, 161. Matei nutrea maestrului său un respect vecin cu evlavia. galan, b. ii, 97, cf. 172. Bună parte din tineret a nutrit un singur gînd: să facă filme. contemp. 1956, nr. 519, 4/6. Ce gînduri ascunse nutrește? baranga, r. f. 52, cf. id. i. 209. Nutrea o teamă nefirească și nejustificată față de poliție. t. popovici, s. 253. Legitima admirație și prețuire pe care scriitorii noștri o nutresc față de permanenta înnoire a realității noastre economice și culturale. s ianuarie 1962, 9. Începură a povesti mai de una, mai de alta, pînă cînd își descoperiră unul altuia dragostea ce o nutreau. bota, p. 100. – prez. ind.: nutresc. – Și: (învechit și popular) nătri, notri (budai-deleanu, lex.) vb. IV. – Din lat. nutrire.