Definiția cu ID-ul 1357981:
Tezaur
NUMENI vb. IV. tranz. (Învechit) A numi1 (1). (refl. pas.) Pentru noi creștinii, de unde ne-am numenit de ne chemăm creștini. ap. cp 130/6. Acel ep[i]scop carele se-au numenit ep[i]scop de curați. id. ib. 394/7. – prez. ind.: numenesc. – Etimologia necunoscută. cf. numen2, pomeni.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Delia05
- acțiuni