Definiția cu ID-ul 1358424:
Tezaur
NOUȚ, -Ă adj. Diminutiv al lui nou. cf. nou (2). Pe frunte pălăria apasă, cea nouță, Apoi dezleagă murgul și-l pune la căruță. I. NEGRUZZI, S. II, 136. ◊ expr. Nou-nouț v. nou (2). – pl.: nouți, -e. – Nou + suf. -uț.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Ariton Isabela
- acțiuni
Exemple de pronunție a termenului „nouț” (9 clipuri)
Clipul 1 / 9