*NOTA BENE sbst. Însemnare într’o carte, într’o scrisoare menită să atragă luarea aminte a cititorului (se scrie mai adesea prescurtat N.B.); se întrebuințează și în convorbire cu înțelesul originar latin: și nota bene că, că prin excepțiune de ceilalți ofițeri de marină... el era un bonapartist (I.-GH.) [lat. = „observă bine!”].