Definiția cu ID-ul 1357489:
Tezaur
NOROCEALĂ s. f. 1. (Rar) Noroc (1). Ai înalta noroceală să vezi în satul tău așa om ca mine! JIPESCU, ap. TDRG. 2. (Prin nord-estul Olt.) Acțiunea de a noroci (4). cf. CIAUȘANU, v. 183. – Noroci + suf. -eală.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Monica1985
- acțiuni