NORMANDIA (NORMANDIE [normãdi]), provincie istorică în NV Franței. Oraș pr.: Rouen. Expl. de min. de fier. Metalurgie. Șantiere navale. Grâu și porumb. Pomicultură. Creșterea intensivă a animalelor. Veche provincie în Franța, care constituie azi două regiuni: Basse-N. și Haute-N. Populată de liguri, iberi, celți și belgi, regiunea normandă a fost cucerită de romani (56 î. Hr.) și inclusă în Lyonnaise de August. Cucerită de Clovis, înglobată mai târziu în Neustria, a fost un centru al monahismului benedictin (Jumièges, Fécamp ș.a.). Invadată de normanzi la începutul sec. 9, ea le-a fost cedată parțial (Haute-N.) de Carol cel Simplu prin Tratatul de la St. Claire-sur-Epte (911) și în totalitate de Ludovic IV în 933. Fief englez după cucerirea Angliei, în 1066, de ducele William Cuceritorul, N. a fost luată de la Plantageneți (1204) de către Filip II August; ocupată de englezi (1419-1450) în Timpul Războiului de 100 de Ani, N. a fost inclusă (1468) de Ludovic XI în domeniul regal. – Debarcarea din N. (cunoscută sub numele codificat „Operațiunea Overlord”) = debarcarea trupelor aliate în timpul celui de-al doilea război mondial, la 6 iun. 1944, între Calais și Cherbourg, care a deschis cel de-al doilea front în Europa. A constituit cea mai mare operație de desant aerian și naval din timpul războiului, condusă de D. Eisenhower. modificată