Definiția cu ID-ul 1383544:
Tezaur
NOMINA vb. I. Tranz. (Învechit) A numi1 (1); a înmatricula. cf. LM. În cele mai multe părți locuite de români este datină ca părinții să nomineze singuri pre nou-născuții lor copii. MARIAN, NA. 199. – prez. ind.: nominez. – Din lat. nominare.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Exemple de pronunție a termenului „nomina” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2