Definiția cu ID-ul 1357222:
Tezaur
NODA vb. I. tranz. (Învechit și popular) A înnoda. cf. lb. Mîndro, lasă calu-n frîu Și noadă-mi pustiul brîu. marian, nu. 261. ◊ Fig. Fata pîn-ei mărita Zile negre vei noda. zanne, p. ii, 126. – prez. ind.: nod. – v. nod.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Vali I.
- acțiuni