NOCIVITATE s. f. Faptul de a fi nociv, caracter nociv. Prin reoxidarea acestora, nocivitatea lor dispare. AGROTEHNICA, I, 106. Acțiunea dăunătoare a nicotinei asupra aparatului cardiovascular este încă discutată și nu există o părere unitară asupra nocivității ei. TRIBUNA, 1961, nr. 215, 8/1. ◊ Fig. Vigurosul exterminator nu era convins... de nocivitatea acestui gen literar. LL I, 121. – Din fr. nocivité.