Definiția cu ID-ul 503876:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nobil (nobilă), adj. – Ilustru, prețios, generos. Lat. nobilis (sec. XIX). Der. nobiliar, adj., din fr. nobiliaire; nobilime, s. f. (noblețe, aristocrație); noblețe, s. f. (distincție); înobila, vb., după fr. anoblir.