NITRURĂ s. f. (Chim.) Azotură. cf. costinescu, lm. La temperatură înaltă azotul se poate uni direct cu unele elemente, formind nitruri. macarovici, ch. 261. În general, nitrurile slnt dure sau foarte dure, însă au stabilitate termică diferită, ltr^2. Nitrurile de fier... au stabilitate termică mică și se aglomerează ușor la temperatura la care se produce procesul, ib., cf. der. – pl.: nitruri. – Din fr. nitrure.