Definiția cu ID-ul 1383914:

Tezaur

NITRURA vb. I. Tranz. (Chim.) A efectua o nitrurare. cf. dm. Cînd se urmărește ca prim scop mărirea rezistenței la oboseală, pot fi nitrurate și oțeluri crom, cromnichel... și altele similare. LTR2 XI, 477. – prez. ind.: nitrurez. – Din fr. nitrurer.