Definiția cu ID-ul 697980:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

* nínfă f., pl. e (vgr. nýmphe, mireasă). În mitologia greacă, zînă, zeiță de rang maĭ de jos care locuĭa în mărĭ izvoare, rîurĭ, arborĭ, pădurĭ și munțĭ și care se numeaŭ, după aceste locurĭ, nereide, naĭade, driade, hamadriade și oreade. Fig. Fată frumoasă. Zool. Insect care a ĭeșit din starea de larvă, dar nu s’a dezvoltat încă perfect.