nielcoșag sn [At: DLR / V: nil~, nel~ / Pl: ~uri / E: mg nyalkaság] (Trs) 1 Lux. 2 Eleganță. 3 Îngâmfare.

nelcoșag sn vz nielcoșag

nilcoșag sn vz nielcoșag

nielcoșag, nielcoșaguri, s.n. (reg.) 1. lux, eleganță. 2. îngâmfare, înfumurare, fudulie.

NIELCOȘAG s. n. (Transilv.) 1. Lux, eleganță. Nu umbla după nielcoșaguri că ești bătrîn. com. din urca-cîmpia turzii, cf. lexic reg. 17. Și la aiesta-i place nelcoșagu! Mat. dialect, i, 82. 2. Îngîmfare, înfumurare, fudulie. com. din someș guruslău-zălau. Numa nielcoșagu-i de el. ib. – pl.: nielcoșaguri. – Și: nilcoșag (com. din tărcăița-beiuș), nelcoșag s. n. – Din magh. nyalkaság.