NICICÎND adv. (În legătură cu o negație) Niciodată. Se simțea mulțumit, sănătos, vesel și puternic cum nu se simțise nicicînd. GALAN, B. I 331. A fost odată o cioară care nu mai avea nicicînd parte de puii săi, căci în tot anul venea uliul și-i mînca. MARIAN, O. II 41. ◊ (Popular, fără altă negație) Eu nicicînd te-am auzit... Vorbind de crai și de-mpărați La sabie învăpăiați. TEODORESCU, P. P. 111.