NICHIPERCEA s. m. art. Unul dintre numele populare ale diavolului. Cf. tdrg, șăineanu, d. u. A vîrît mîna-n buzunar, a scos sfînta icoană a Maicii Domnului și-a izbit pe nichipercea-ntre coarne. lungianu, cl. 35. Am să mint. Așa e meseria. – Lua-te-ar nichipercea cu meseria ta. stancu, d. 36, cf. h ix 410. Cum a dat cu ochii la grămada de lemne, le-a răspîndit nichipercea de nu s-a știut lemn cu lemn. șez. iii, 106. Baba... s-a îmbrăcat și-a pornit pe drum, ...cînd iaca se-ntîlnește cu nichipercea. pamfile, d. 122, cf. alr ii/i mn 95, 2 744/2. – Și: (regional) nichipircea s. m. art. alr u/i mn 95, 2 744/2. – Etimologia necunoscută.