Nichifor Din ce în ce mai puțin folosit astăzi, Nichifor (Nechifor) este un nume de origine grecească și corespunde lui Nikephóros, întrebuințat fie ca supranume pentru Zeus și alte divinități, fie ca nume pers. masculin. Cu semnificație clară pentru greci, Nikephóros este la origine un compus din nik- (de la vb. nikáo „a învinge”, subst. nike „victorie”), element frecvent de compunere în antroponimia veche grecească (→ Nicolae) și -phóros „purtător”, ca în → Cristofor sau în cuvintele comune fosfor (+ gr. phos „lumină”), semafor (+ gr. sema „semn, semnal” etc.). Purtat de creștinii din primele secole ale erei noastre și devenit calendaristic, Nichifor ajunge și la români, prin intermediar slav (la Kiev numele este atestat încă din sec. 11), fiind atestat în documente începînd cu sec. 15. Rar și în secolele trecute, cunoscut astăzi ca nume de familie, Nichifor pare aproape ieșit din inventarul prenumelor actuale. Regional, cuvîntul nechifăr apare cu sensul de „nătărău”. ☐ Bg. Nikifor, rus., ucr. Nikifor, Mikifor etc. ☐ Nicefor, numele unui cronicar bizantin din sec. 8-9 și a trei împărați bizantini. ☐ Cunoscuta povestire a lui I. Creangă, Moș Nichifor coțcariul.