Definiția cu ID-ul 1360414:
Tezaur
NICHELINĂ s. f. 1. Aliaj de nichel, cupru și zinc, care servește la fabricarea rezistențelor electrice, a pieselor de precizie care vin în contact cu ape corosive etc. Cf. enc. Tehn. i, 401. Întrebuințarea tuburilor perforate de nichelină va da posibilitatea ca firele să fie vopsite pe bobine. ionescu-muscel, țes. 76. Sîrmă de nichelină. nom. Min. i, 170. 2. Arseniură de nichel, cristalizată în sistemul hexagonal, care se găsește sub formă de mase minerale compacte, de culoare roșie-arămie. Cf. der. – Din fr. nickéline.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Tudor78
- acțiuni