Definiția cu ID-ul 1360320:

Tezaur

NICHELAJ s. n. 1. Nichelare. Nichelajul, cuprajul, argintarea etc. trebuie făcute fără întrerupere. ORBONAȘ, MEC. 446. 2. (Concretizat) Strat depus prin nichelare pe suprafața unui metal. cf. dl, dm, ltr2. – pl.: nichelajuri. – Din fr. nickelage.