Definiția cu ID-ul 1360801:

Tezaur

NEUTRALIZATOR, -OARE adj. (Chim.) Care neutralizează (2). cf. lm. Dacă întrebuințăm pulbere piroxitată, pentru curățitul interiorului țevilor folosim substanțe neutralizatoare speciale. stoica, vîn. 47. – Pronunțat: ne-u-. – pl.: neutralizatori, -oare. – Neutraliza + suf. -tor.