3 definiții pentru neoraționalism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neoraționalism sns [At: DN3 / P: ne-o-ra-ți-o~ / E: fr néo-rationalisme] Curent filozofic antipozitivist, care încearcă să integreze în mod coerent luarea în considerare a factorului subiectiv al cunoașterii într-o concepție ce consideră că teoria este subordonată obiectului existent independent de subiect.

NEORAȚIONALÍSM s.n. Curent filozofic antipozitivist, care încearcă să integreze în mod coerent luarea în considerare a factorului subiectiv al cunoașterii într-o concepție ce consideră că teoria este subordonată obiectului existent independent de subiect. [Pron. ne-o-ra-ți-o-. / < fr. néo-rationalisme].

NEORAȚIONALÍSM s. n. curent filozofic antipozitivist, care încearcă să integreze, în mod coerent, luarea în considerare a factorului subiectiv al cunoașterii într-o concepție realistă ce consideră că teoria este subordonată obiectului, existent independent de subiect și pe care izbutește să-l exprime. (< fr. néo-rationalisme)

Intrare: neoraționalism
neoraționalism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neoraționalism
  • neoraționalismul
  • neoraționalismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • neoraționalism
  • neoraționalismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)