Definiția cu ID-ul 1356552:

Tezaur

NEOPLATONISM s. n. Doctrină filozofică antică, care reunea în mod eclectic idealismul platonic cu idei pitagoreice, stoice, sceptice și cu misticismul oriental. Cf. șăineanu, d. u., CADE, DN, DER. – Pronunțat: ne-o-. – Din fr. néoplatonisme.