NEOCLASICISM s. n. Curent în artă, literatură și arhitectură care se inspiră din arta, literatura și arhitectura clasică. cf. CONTEMP. 1948, nr. 107, 9/3, DER. ♦ Tendință de reîntoarcere la principiile și formele muzicii clasice și preclasice. cf. DER. – Pronunțat: ne-o-. – Din fr. néo-classicisme.