2 definiții pentru neocerebel
Explicative DEX
NEOCEREBEL s. n. parte recentă filogenetic a cerebelului. (< neo- + cerebel)
Enciclopedice
NEOCEREBÉL (< fr.; {s} neo- + lat. cerebellum „creier mic”) s. m. (ANAT.) Ansamblu funcțional cuprinzând lobul posterior, cea mai mare parte din lobii laterali și nucleii dințați, având rolul de a controla motricitatea voluntară și mișcările automate. Din punct de vedere filogenetic, este partea cea mai recent dezvoltată a cerebelului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: neocerebel
neocerebel substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
neocerebel, neocerebelesubstantiv neutru
- 1. Parte recentă filogenetic a cerebelului. MDN '00
etimologie:
- neo- + cerebel MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.