NEMÂNGÂIAT, -Ă, nemângăiați, -te, adj. Care nu-și poate găsi mângâiere în urma unei dureri, pierderi etc. suferite; neconsolat, inconsolabil; p. ext. nenorocit. ♦ (Despre dureri, necazuri etc.) Care nu poate fi liniștit, potolit, domolit, alinat. [Pr.: -gâ-iat] – Pref. ne- + mângâiat.