Definiția cu ID-ul 1355968:

Tezaur

NEMUTAT2, adj. 1. Negativ al lui mutat2; (învechit) care nu s-a schimbat, nu s-a modificat. cf. gcr i, 184/27, dosoftei, v. s. decembrie 232v/16. Cuvintele lui precum sînt nemutate, la mijloc le punem. cantemir, hr. 73, cf. LB, VALIAN, v., DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., SCL 1960, 530. 2. (Învechit) Veșnic. Va dărui măriii tale... lăcaș nemutat. biblia (1688), [prefață] 8/54. – pl.: nemutați, -te. – pref. ne- + mutat2.