Definiția cu ID-ul 1359856:
Tezaur
NEICUȘOR s. m. (Popular și familiar) Neiculiță (1). cf. CARAGIALE, O. VI, 151. Cine-mi dă, neicușorilor, o țigară – întrebă el, că foc găsesc la altul. PAS, L. I, 19, cf. 268. – pl.: neicușori. – Neică + suf. -ușor.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de mariannabargan221
- acțiuni