4 definiții pentru neharnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neharnic, ~ă smf, a [At: DOSOFTEI, PS. 53/4 / Pl: ~ici, ~ice / E: ne- + harnic] (Îvp) 1-2 (Om) leneș.

NEHARNIC adj. (Mold., Criș., Trans. SV) Nedemn, nevrednic. A: Ea se feace neharnică a mearge la împărăteasă. DOSOFTEI, PS., s. v. harnic. Leon ținea neharnică împărăția Țarigradului. DOSOFTEI, VS., s. v. harnic, cf. CRONOGRAF (1760). C: Lumineadză și mie, neharnicului șerbului tău. MOL. 1688, 243r. Și eu, neharnicul, sînt fiu lui. VSV 1705, 227. // B: Împărăția romană ... s-au împărțit toată în Crăiii ... de tirania și de hlăpiia unor neharnici, necum împărați, ce nici numele împărătesc să-l aibă nu li să cuvenia. C. CANTACUZINO. ♦ (Ban.) Nefolositor. Nĕharnik. Ingratus. AC, 355. Etimologie: pref. ne- + harnic. Vezi și harnic, hărnicie, nehărnicie.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEHÁRNIC adj., s. v. indolent, leneș, puturos, trândav, trântor.

neharnic adj., s. v. INDOLENT. LENEȘ. PUTUROS TRÎNDAV. TRÎNTOR.

Intrare: neharnic
neharnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neharnic
  • neharnicul
  • neharnicu‑
  • neharnică
  • neharnica
plural
  • neharnici
  • neharnicii
  • neharnice
  • neharnicele
genitiv-dativ singular
  • neharnic
  • neharnicului
  • neharnice
  • neharnicei
plural
  • neharnici
  • neharnicilor
  • neharnice
  • neharnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)