năgoțâtori sm vz neguțător

negoțători¹ sm vz neguțător

negoțătoriu sm vz neguțător

neguțător sm [At: COD. VOR. 78 / V: (îrg) ~uțitor, (înv) năgoțâtori, ~goțătoriu, ~goțitor, ~uțătoriu, ~uțitoriu, ~țutori, nigâțători, niguțâ~, niguți~ / Pl: ~i / E: neguța + -ător] 1 (Îvp) Negustor (1). 2 (Îvr) Negociator (3).

neguțătoriu sm vz neguțător

neguțitor sm vz neguțător

neguțitoriu sm vz neguțător

nigâțători sm vz neguțător

niguțitor sm vz neguțător

neguțătór m. (d. negoț 2 saŭ lat. negotiator; it. negoziatore). Vechĭ. Negustor. – și -uțitór și -oțitór.