Negro (Rio) m. 1. mare fluviu al Americei de S.: 1300 km. Se varsă în Amazon; 2. alt fluviu al Americei de S.: 1000 km., se varsă în Atlantic.

vomito negro sni [At: DN³ / E: fr, sp vomito negro] (Med) Hematemeză neagră care se întâlnește în formele grave ale febrei galbene.

vomito negro s.n. (med.) Vomitare de sînge negru, întîlnită în unele forme grave de apendicită acută și în febra galbenă. • /<sp. vómito negro, fr. vomito negro.

VOMITO NEGRO s.n. (Med.) Vomitare abundentă de sînge negru, întîlnită în unele forme grave de apendicită acută și în febra galbenă. [< sp., fr. vomito negro].

NEGRO-AFRICAN, -Ă adj. referitor la negrii din Africa. (< fr. négro-africain)

NEGRO-AMERICAN, -Ă adj. referitor la negrii din America. (< fr. négro-américain)

VOMITO NEGRO s. n. vomitare de sânge negru în unele forme grave de apendicită acută și în febra galbenă. (< fr. vomito negro)

NEGRO-AFRICAN, -Ă adj. (< lat. niger, -gra, -grum + Africa + suf. -an): în sintagma limbă negro-africană (v.).

NEGRO v. Rio Negro.

NEGRO-AFRICÁN (< fr.) adj. 1. Referitor la populația neagră a Africii. 2. Referitor la limbile vorbite în Africa neagră.

RIO NEGRO 1. Râu în America de Sud (E Columbiei și NV Braziliei), afl. stg. al Amazonului în aval de Manaus; 2.253 km (din care 1.360 km pe terit. Braziliei). Izv. din E Columbiei (pe terit. căreia poartă numele Guainía), curge pe direcție V-E până la Cejal, iar de aici își schimbă direcția spre S, formând granița între Columbia și Venezuela (între orașele Cejal în N și Cucuí în S), iar în aval de Içana se îndreaptă spre SE. În cursul superior este unit cu fl. Orinoco prin canalul Casiquiare. Navigabil pe c. 1.000 km. Afl. pr.: Içana, Vaupés (Uaupés), Rio Branco. 2. Râu în SE Americii de Sud (S Braziliei și Uruguay), afl. stg. al fl. Uruguay; 800 km. Izv. din SE înălțimilor deluroase de la S de orașul Bagé (Brazilia) și traversează zona centrală a statului Uruguay pe direcție NE-SV. Pe cursul mijlociu, pe terit. statului Uruguay a fost construit barajul de la Paso de los Toros, în urma căruia s-a format lacul de acumulare. Rincôn del Bonete sau Gabriel Terra (10,4 mii km²), cel mai mare lac artificial din America de Sud. În aval de acesta au mai fost construite lacurile Baygorria și Palmar și hidrocentralele cu același nume. Navigabil pe 72 km în amonte de gura de vărsare. 3. Fluviu în N Patagoniei (Argentina), format prin confl. râurilor Neuquén și Limay; 640 km. Izv. din Anzi și curge printr-o depr. secetoasă din N Patagoniei, vărsându-se în Oc. Atlantic printr-un estuar. Hidrocentrale. Irigații. Navigabil pe unele porțiuni.