NECLAR, -Ă adj. Negativ al lui clar; care nu se vede, nu se distinge sau nu se înțelege bine; nesigur (3). Deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. eminescu, n. 58. Neclare sînt, nebune, Acele-nchipuiri ce mă pătrund. id. o. iv, 70. Dormi greu și avu visuri triste și neclare. t. popovici, se. 466. – Pl.: neclari, -e. – Pref. ne- + clar.