Definiția cu ID-ul 1356278:

Tezaur

NEAPĂTAT, -Ă adj. (Într-o poezie populară) Care nu s-a udat, care a rămas neudat. Cine-n lume s-o afla, S-o afla ș-adevăra Să dea-n mare Ca o floare, Să iasă-n vad Ca un brad... Cu calul Neapătat. TEODORESCU, P. P. 72, cf. 73. – pl.: neapătați, -te. – De la apă.