4 definiții pentru neantagonist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEANTAGONÍST, -Ă, neantagoniști, -ste, adj. Care nu se află în antagonism, lipsit de caracter antagonist; neantagonic. [Pr.: ne-an-] – Pref. ne- + antagonist.

neantagonist, ~ă a [At: DEX2 / P: ne-an~ / Pl: ~iști, ~e / E: ne- + antagonist] 1 Care nu se află în antagonism Si: neantagonic (1). 2 Lipsit de caracter antagonist Si: neantagonic (2).

NEANTAGONÍST, -Ă, neantagoniști, -ste, adj. Care nu se află în antagonism, lipsit de caracter antagonist; neantagonic. [Pr.: ne-an-] – Ne- + antagonist.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEANTAGONÍST adj. v. neantagonic. (Contradicții ~.)

Intrare: neantagonist
neantagonist adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neantagonist
  • neantagonistul
  • neantagonistu‑
  • neantagonistă
  • neantagonista
plural
  • neantagoniști
  • neantagoniștii
  • neantagoniste
  • neantagonistele
genitiv-dativ singular
  • neantagonist
  • neantagonistului
  • neantagoniste
  • neantagonistei
plural
  • neantagoniști
  • neantagoniștilor
  • neantagoniste
  • neantagonistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neantagonist

  • 1. Care nu se află în antagonism, lipsit de caracter antagonist.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: neantagonic

etimologie:

  • Prefix ne- + antagonist.
    surse: DEX '09