neacoperit, -ă adj. 1 (despre vehicule) deschis. Îi plăcea să se plimbe într-un automobil neacoperit. 2 (despre ființe sau despre părți ale corpului lor) descoperit, dezvelit, gol², <reg.> dezvolbat. Copilul neacoperit în timpul somnului poate răci. 3 (despre cap sau frunte) descoperit, liber. Și-a dat căciula pe spate, lăsându-și fruntea neacoperită.