Definiția cu ID-ul 924635:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEȘTIÍNȚĂ s. f. 1. Necunoaștere, necunoștință. Stea! cum lucești în ceriul tău fără să știi că un suflet moare. Și în neștiința ta, ești și mai frumoasă. EMINESCU, N. 73. ◊ Expr. Din neștiință = din cauză că nu știi, că nu ai știut. Cu (sau întru) neștiință = fără a ști. (În corelație cu știință) Se ruga pentru iertarea greșelilor mortului... pentru cele «întru știință» și pentru cele «întru neștiință». MACEDONSKI, O. III 100. Noi nu știam... nici o faptă neomenoasă să fi săvîrșit, nici cu știință, nici cu neștiință. ISPIRESCU, L. 378. 2. Lipsă de știință sau de învățătură; incultură, ignoranță. Din a neștiinței noianuri scăpînd, Se-nalță la ceruri cu agerul gînd. NEGRUZZI, S. II 284. ◊ Neștiință de carte = analfabetism. În anii puterii democrat-populare, milioane de oameni ai muncii de la orașe și de la sate au lichidat neștiința lor de carte. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2681. Cu ce drept cerea patria aceasta sînge unui norod ținut în sărăcie, în biruri grele, în neștiință de carte? CAMILAR, N. I 33.