Definiția cu ID-ul 503731:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nazir (naziri), s. m. – Șef, comandant. Tc. nazir (Șeineanu, II, 271; Ronzevalle 168). Sec. XIX, înv. – Der. nazîrliu, s. m. (favorit, protejat), prin confuzie cu nazar; nazirie, s. f. (conducere, șefie).