Definiția cu ID-ul 1355947:

Tezaur

NATURALIST, s. m. și f., adj. I. s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii; (învechit) naturist (1). Naturalistul, adecă ispititorul firii. molnar, i. 55/7. Naturalist, cel ce să îndeletnicește mai ales la istoria firească. vîrnav, l. 138v/21, cf. id. f. 169v/11, cat. man. ii, 112. Guvernul ieri a trimis o comisie de naturalisti... să facă cercetare cu de-amăruntul asupra schimbării deodată a feți[i] apei acestor două lacuri. cr (1829), 971/22. Naturaliștii din aceste două corăbii... au adus adunări scumpe de mai multe lucruri. ar (1829), 1372/4. Această comisie jălește pierderea iscusitului său naturalist. ib. (1830), 142/17. Naturaliștii (învățații în cele ale firii). ib. (1832), 871/41, cf. genilie, g. 54/8. Vestitul naturalist Liné. j. cihac, i. n. 263/22. Acele scrisori înștiințează asemine despre moartea unui naturalist franțez. ar (1839), 561/41, cf. valian, v., negulici, stamati, d., prot.-pop., n. d., pontbriant, d. O observațiune a naturalistului Agassiz. hasdeu, i. c. i, xii, cf. costinescu. Celebrul fiziolog... era un mare naturalist. maiorescu, cr. ii, 162. Știa ce o să ajungă copilul acesta: naturalist. brătescu-voinești, p. 194. Fusesem pe coclauri cu un mare. naturalist... el după buruieni atingătoare de flora Moldovei, în general, și a Ceahlăului îndeosebi, eu de teleleu Tanasă. hogaș, m. n. 99. În Moldova s-a întemeiat, în 1833, Societatea naturaliștilor. AGROTEHNICA, I, 36. 2. (Rar) Adept al naturalismului (2, 3). cf. GHEREA, ST. CR. I, 16. II. adj. Care aparține naturalismului (3), care reflectă naturalismul, caracteristic naturalismului, privitor la naturalism; (învechit, rar) naturalistic. Georges Sand influențează romanul naturalist francez. gherea, st. cr. iii, 199. Este de dorit ca dl Ioan Adam... să părăsească direcțiunea prea naturalistă și să vină cu lucrări care să se poată ceti în toate saloanele. f (1903), 176. Gustave Lanson .. recunoaște în întrebuințarea imperfectului indicativului un procedeu obștesc al romancierilor naturaliști. vianu, m. 210. Cu toții sîntem conștienți de pericolul modei,indiferent dacă ea s-ar numi naturalistă, cu tendință spre stilizare, sau altfel. t ianuarie 1962, 38. ◊ (Adverbial) Artiștii n-au copiat mecanic, naturalist, realitatea, ci au ales, au generalizat fenomenele cele mai tipice ale realității. contemp. 1956, nr. 485, 3/5. – pl.: naturaliști, -ste și (învechit, m.) naturalisti. – Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.