NATIMĂ sf. Olten. 1 Morman de pietre cărate de o femeie la hotarul unei moșii și care închipuește mormîntul aceluia pe care-l vrăjește; pe acest morman femeia-l tămîie regulat 40 de zile, cu credința că vrăjile ei vor aduce peirea dușmanului ei (CIAUȘ.) ¶ 2 🩺 Bubă mare și rea (R.-COD.) ¶ 3 Namilă, ceva extraordinar ca mărime (R.-COD.) [anatimă].