nară s.f. I (anat.) 1 narină, <reg.> gaură, hudă,strungă. Simte pătrunzându-i în nări parfumul trandafirilor. 2 (la vertebrate) nară internă = coană. Nările interne permit comunicația între faringe și fosele nazale. 3 (înv. și reg.) v. Nas. Organ olfactiv (v. organ¹). 4 (la animale; reg.) v. bot. Gură. II (la opinci; reg.) v. Gurgui.