Definiția cu ID-ul 1136887:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

na sf [At: PSALT. 243 / V: (reg) ~re, năre / Pl: nări, (îrg) ~ri, ~re / E: ml naris] 1 (Mpl) Fiecare dintre cele două orificii exterioare ale nasului la oameni, ale botului la unele animale sau ale ciocului la păsări, prin care ființele respective respiră și miros Si: (reg) nărtițe. 2 (Îe) A se umfla în nări sau a-și umfla nările A-și lua un aer semeț, o ținută mândră. 3 (Pex; îae) A se îngâmfa. 4 (Îae) A se enerva. 5 (Îlav) Cu nările (sau, rar, nara) în vânt Cu capul sus. 6 (Îal) Cu o ținută semeață și avântată. 7 (Pex; îal) Sigur de sine Si: mândru, sfidător, țanțoș. 8 (Reg; îe) A băga pe sub ~ (sau nări) A mânca. 9 (Îrg) Nas1 (1). 10 (Trs; pex) Bot al unor animale Si: (îrg) nas1 (2). 11 (Pan) Tub de fontă sau de oțel care se fixează în puntea, în bordajul sau în parapetul unei nave, și prin care trece lanțul ancorei de pe punte în afara bordului. 12 (Reg; lpl) Parte dinainte, adusă în sus, a tălpilor saniei Si: (pop) bour. 13 (Reg; lpl) Parte din vârf a opincii, strânsă cu nojițe Si: (reg) gurgui.