NAPOLEONIAN, -Ă adj. Care aparține împăratului Napoleon Bonaparte sau se referă la acesta; care are caracteristici asemănătoare cu cele ale împăratului Napoleon. Odorescu era un băiat bun. Scurt, cu dispozițiuni napoleoniane ale pîntecului și cu toate aceste poet, poet in puterea cuvîntului. macedonski, o. iii, 87. Și, bondoc, a luat un aer napoleonian. camil petrescu, u. n. 61, cf. scriban, d. Purpura napoleoniană. contemp. 1948, nr. 109, 5/3. Victoria poporului rus în marea încleștare a anului 1812 – moment hotărîtor în distrugerea imperiului napoleonian – a devenit posibilă datorită faptului că întregul popor rus s-a ridicat în apărarea patriei. gî 1961, nr. 637, 4/3. – pl. : napoleonieni, -e și (rar) napoleoniani, -e. – Din fr. napoléonien.