NAP s. m. (Mai ales la pl.) 1. (Și, regional, în sintagma napi curecești, panțu, pl.) Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpină înaltă și frunze dispuse în formă de rozetă, a cărei rădăcină cărnoasă, de formă sferică, este comestibilă; (regional) broajbă, gulie (Brassica napus esculenta). cf. lex. mars. 240, gcr i, 356/6. De mîncat numai iarbă vearde și napi dărăburiți i se dau. economia, 95/18. Rădăcina de obște precum este guliia, napii, brojba,... îndulcesc sîngile. piscupescu, o. 194/10. Acele ce se lucrează pentru oloi și care samănă cu curechiul sînt: ...napul de iarnă. i. ionescu, c. 83/27, cf. BARONzi, l. 139. Gulii, moldovenii numesc ceea ce oltenii și muntenii cunosc sub numirea de nap. grigoriu-rigo, m. p. i, 62, cf. pamfile, j. ii, 87, simionescu, fl. 356. Ceaiul de nap din 10 grame la 1 litru apă este bun pentru potolirea tusei. voiculescu, l. 197. [Iepurele] se trage în apropierea cîmpurilor cu trifoi și napi, scurmînd zăpada cu labele, pentru a-și găsi hrană. stoica, vîn. 100, cf. h iv 153, 210 ix 493. Băieții, în diferite timpuri ale anului, mănîncă: Napi..., curățindu-i de coarjă. Conopide asemenea, șez. viii, 39, cf. iv, 228, alr ii 6 018/102, 157, 192, 219, 228, 250, 260, 284, 349. Tremură după un nap Ca de ochii săi din cap, se spune despre un om zgîrcit. zanne, p. ii, 782. ◊ Expr. (Gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap = fără haine, (complet) dezbrăcat, gol pușcă; p. ext. sărac. E îmbrăcat ca un nap Din călcîie pîn’ la cap. pann, p. v. i, 133/1. Cred că nu-ți prea vine Să te duci ca napul cum veniși la mine? contemporanul, ii, 359. Că-i gol ca un nap, C-o ață de lînă e-ncins. t. papahagi, m. 155. Nu se vede că-i gol nap, Ci mi-și sare ca un țap. zanne, p. ii, 714. (Regional) Prost ca napul = foarte prost; tembel, imbecil. lexic reg. 9. ♦ (Regional) Cotor de varză (Micăsasa-Mediaș). alrm sn i h 133/141. 2. (Și în sintagmele napi porcești, panțu, pl., napi turcești, id. ib.) Plantă erbacee din familia compozitelor, avînd rădăcina cu tuberculi, tulpina foarte aspră și dreaptă, frunze ovale și flori galbene; (regional) brojbe, gulie, picioarcă, măr-de-pămînt, morcov-porcesc, pere-iernatice (Helianthus tuberosus). panțu, pl. 3. (Regional) Rapiță-sălbatică (Brassica rapa). panțu, pl. 4. (Regional; și în sintagma napi de pămînt) Cartof (Solanum tuberosum). hem 2462. Cartofele... se mai numesc: alune..., năpci, napi, napi de pămînt. pamfile, a. r. 189. Barabulele se mai numesc la români: cartofi..., napi de pămint. șez. rv, 44, cf. i. cr. ii, 218, densu-sianu, ț. h. 326, gregorian, cl. 60, alr sn IV h 1102, L. rom. 1959, nr. 1, 48, a iii 1, 2, 9, 16, 19. 5. (Regional) Sfeclă (Beta vulgaris). bujorean, b. l. 386, cf. COMAN, gl., alr i 858/166, 178, alr sn i h 193. 6. Compus: (regional) napi-porcești-de-pădure sau napii-porcului-de-pădure = fluierătoare (Tamus communis). panțu, pl. – pl.: napi. – Și: (regional) năpci subst. pl. – lat. napus.