Definiția cu ID-ul 923533:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂZBÎ́TIE, năzbîtii, s. f. Faptă lipsită de seriozitate, poznă, ștrengărie, drăcie, farsă. Dănilă cel lung și rece descrețea cîteodată frunțile cu năzbîtiile lui. SADOVEANU, O. VI 175. Mi-a trăsnit mie o năzbîtie prin cap. ANGHEL, PR. 177. Stăi, mă: nu te-apuca de năzbîtii. CREANGĂ, P. 48. – Variantă: năzbútie (CREANGĂ, A. 88, ALECSANDRI, T. I 353) s. f.