3 definiții pentru nătânt


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nătânt, ~ă smf, a [At: DLR / Pl: ~nți, ~e / E: ctm nătâng și tânt] (Reg) 1-2 Nătâng (1-2).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂTÂNT adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

nătînt adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Intrare: nătânt
nătânt adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nătânt
  • nătântul
  • nătântu‑
  • nătântă
  • nătânta
plural
  • nătânți
  • nătânții
  • nătânte
  • nătântele
genitiv-dativ singular
  • nătânt
  • nătântului
  • nătânte
  • nătântei
plural
  • nătânți
  • nătânților
  • nătânte
  • nătântelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)