2 definiții pentru năsăditură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năsăditu sf [At: CIHAC, II, 323 / Pl: ~ri / E: năsădi + -tură] (Reg) 1 Contuzie. 2 Vânătaie.

NĂSĂDITÚRĂ ~i f. Loc năsădit (de o lovitură). * Un junghi de vătămătură cu ~ se spune, când un necaz este însoțit de altul. /a năsădiți + suf. ~tură

Intrare: năsăditură
năsăditură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsăditu
  • năsăditura
plural
  • năsădituri
  • năsăditurile
genitiv-dativ singular
  • năsădituri
  • năsăditurii
plural
  • năsădituri
  • năsăditurilor
vocativ singular
plural