2 definiții pentru năplăitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năplăitor, ~oare a [At: LM / Pl: ~i, ~oare / E: năplăi + -tor] (Reg) Sufocant.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năplăitór, năplăitoáre, adj. (reg.) sufocant, înnăbușitor.

Intrare: năplăitor
năplăitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năplăitor
  • năplăitorul
  • năplăitoru‑
  • năplăitoare
  • năplăitoarea
plural
  • năplăitori
  • năplăitorii
  • năplăitoare
  • năplăitoarele
genitiv-dativ singular
  • năplăitor
  • năplăitorului
  • năplăitoare
  • năplăitoarei
plural
  • năplăitori
  • năplăitorilor
  • năplăitoare
  • năplăitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)