mătăhăi [At: CREANGĂ, P. 298 / V: ~hi, ~ăni / Pzi: ~esc / E: ns cf măhăi, mătănăi, mătăni] (Reg) 1 vi A se mișca greoi, cu pași șovăitori Si: a se clătina, a se împletici, (reg) a mătăcăni, a mătăhăli, a mătălăi (1). 2 vt A mișca încoace și încolo Si: a agita, a clătina. 3 vi (Determinat prin „din cap”) A moțăi.